Prea multă lume se gândește la temele pentru acasă de la Limba și Literatura Română atunci când aude cuvântul ”eseu”. E păcat că prea des uităm cum, de fapt, eseul este, la fel precum romanul, articolul de ziar sau tratatul, o modalitate în sine de a exprima un gând, o idee sau o reflexie. Din acest motiv, când vine vorba despre achiziții de cărți, eseul nu ar trebui să lipsească din lista nimănui!
Iata unde se vând cărți | www.anticariat-carti.com
Filosofia în special s-a folosit de această formă pentru a-și manifesta existența și, deși ar putea să ne surprindă, continuă să o facă și în zilele noastre. Deoarece eseul are o structură simplă, din doar trei părți care se succed într-o logică naturală am putea spune (vestitele Introducere, Cuprins și Încheiere), eseul permite exprimarea mai liberă a unui gând. Etimologia cuvântului întărește această perspectivă, termenul de ”eseu” venind din francezul ”essay” care înseamnă încercare. Interesant este faptul că autorul unui eseu nu încearcă să ne convingă – deși argumentele sunt unul dintre elementele compoziționale ale eseului – pe noi, cititorii, de opinia sa, ci încearcă pur și simplu să exprime un anumit gând. Acest lucru îi dă eseului un caracter de subiectivitate, de intimitate chiar, care l-a făcut ca în ziua de azi, când totul tinde spre obiectivitatea specifică științei, eseul să fie pus pe un plan secund în literatură, să fie rezervat cititorilor profesioniști.
Este de regretat această punere a colț a eseului și etichetarea lui ca nișă de metodologie a exprimării, pentru că tocmai cei care nu sunt deprinși cu actul cititului beneficiază cel mai mult de pe urma sa. Putem spune că eseul are lungimea unui articol și libertatea unui roman însă nefiind atât de riguros precum un articol de ziar dar nici atât de complex precum un roman sau un tratat, eseul permite o apropiere personală între cititor și autor, între oamenii care împart cele două roluri ale textului – de a fi scris cu scopul exprimării, respectiv de a fi citit cu scopul de a afla. Îndemnul ar fi deci de a ne reîntoarce la simpla tentativă literară care este eseul, cu atât mai mult dacă suntem începători în lumea bibliotecii, pentru că este foarte probabil ca încercarea eseistului de a ieși din sine să fie șansa noastră de a reuși să pătrundem în minunata lumea a cărților. În plus, istoria literaturii este, din fericire, plină de esee, așa încât putem găsi nenumărate surse acolo unde se vând cărți, mai ales în anticariate precum www.anticariat-carti.com.
